Biserica Franciscană din Cluj Napoca

Istoria Bisericii Franciscane din Cluj Napoca începe în secolele XII-XIII: în fosta piață de atunci se ridică prima biserică creștină, în care se stabilesc în jurul anului 1420 călugării dominicani. Aceasta este reconstruită (de) la mijlocul secolului XV în stil gotic.

În 1556, după alungarea ordinelor călugărești, biserica a fost folosită de diferite culte protestante, până în anul 1693 când regele Leopold I o dăruiește iezuiților .

Deoarece urmașii Sfântului Ignațiu și-au construit propria lor biserică, biserica veche – cu ajutorul Statutului Catolic – a fost predată în 1725 franciscanilor care doreau să se întoarcă în oraș (prima biserică din Cluj Napoca a franciscanilor a fost cea din Ulița Lupilor - azi Biserica Reformată din strada Mihail Kogălniceanu - pe care au fost nevoiți să o părăsească în 1556).

Deoarece se afla într-o stare precară, începând cu anul 1728, franciscanii încep o campanie de restaurare a bisericii, în stil baroc, conform spiritului epocii respective. În 1745 sunt terminate lucrările și, în același an, este sfințită de episcopul Transilvaniei Francisc Klubusitzky, biserica păstrând în mare parte până astăzi forma de atunci.

Cea mai importantă lucrare barocă este construirea turnului monumental de 52,25 m în fața bisericii. În nișa proiectată deasupra porții principale se află statuia Sfintei Maria, patroana bisericii. În cele două nișe de pe frontispiciu pot fi văzute statuile Sfântului Anton și a Sfântului Francisc.

În jurul anului 1980 au reapărut pe fațadă de o parte și alta a turnului doua ferestre ogive, în stil gotic.

În partea stângă a navei bisericii, înaltă de 13 m, deasupra ușii arcuite care duce la coridorul mănăstirii, se poate observa amvonul, creație caracteristică barocă a lui Nachtigall. Aceasta este decorat cu o reprezentare a lui Isus, înconjurat de cei patru evangheliști. Pe coroana amvonului este înfățișată înălțarea la cer a lui Cristos, cu crucea în mână, înconjurat de glorie. Decorațiunile bogate din nava bisericii de 31x10,50 m și din altarul de 13x8,50 m, precum și frescele pictate pe bolta bisericii răspândesc o atmosferă caldă. Picturile murale care reprezintă scene din viața Sfântului Francisc, sunt opera artistului clujean Béla Adorján.

Deasupra altarului, pe arcul bolții, de o parte și alta a simbolului franciscan este scris motto-ul franciscan Deus meus et omnia.

În stânga arcului se află altarul Preasfintei Inimi a lui Isus, deasupra, stema dublă a familiei donatoare Csáki-Haller și anul 1734.

Altarul din partea dreaptă a fost dedicat în cinstea Sfântului Francisc. Stema este a conților Mikes-Petki și este datat cu anul 1735.

Altarul principal ridicat între anii 1763-1770 este în cinstea Fecioarei Maria (Maria Zăpezii). Partea centrală este dominată de un tablou al Fecioarei Maria, copie din 1730, după originalul aflat în biserica Santa Maria Maggiore din Roma. Tabloul de pe altar este parte a altarului rotitor: celelalte două poziții reprezentând statuia Preasfintei Inimi a Mariei, respectiv o cruce. În diferite perioade liturgice, se folosesc poziții diferite ale altarului.

De o parte și alta a tabloului central de pe altar se găsesc Sfântul Ștefan și Sfântul Ladislau. În partea de jos, pot fi văzuți îngeri îngenunchiați care păzesc tabernacolul, iar deasupra o coroană aurită. Din mica stemă franciscană se înalță crucea care desăvârșește altarul.

Ușa care se deschide spre stânga din altarul principal este o operă de orfevrărie, care reprezintă douăsprezece scene biblice.

Este demn de amintit altarul Sfântului Anton, aflat în partea stângă a navei, unde în zilele de marți, sunt aduse de credincioși mai multe sute de pâini, care, la sfârșitul liturghiei sunt împărțite celor nevoiași.

În cor, la galerie, se află o orgă cu trei claviaturi, construită de firma Angster din Ungaria în 1908, și extinsă în 1926.

În timpul reconstrucției în stil baroc, în latura sudică, au fost construite trei capele. Prima este legată de numele guvernatorului Sigismund Kornis, care a adus aici din castelul său, renumitul crucifix renascentist din secolul XVI. Cu o înălțime de 1,75 m, acest crucifix - cunoscut ca și crucifixul Kornis - realizat din lemn de ulm, impresionează prin acuratețea detaliilor anatomice.

Sfântul protector al celei de-a doua capele este Sfântul Ștefan: față în față cu altarul său poate fi văzută copia statuii Fecioarei Maria de la Șumuleu, în amintirea faptului că în ambele războaie mondiale, statuia a fost salvată prin aducerea la Cluj Napoca.

A treia capelă este a Sfântului Iosif. Inițial capela a fost ridicată în 1737 în cinstea Sfântului Ioan Nepomuk. Ulterior a fost adusă statuia Sfântului Iosif cu copilul Isus în brațe.

Sub cor, în dreapta, se găsește capela lauretană: în 1745 s-a construit după modelul casei Sfintei Familii din Nazaret, care astăzi este folosită pentru rugăciune și reculegere. Aici se poate vedea o copie a Madonei din Loretto. Ușa capelei cu ieșire spre stradă are deasupra un basorelief al lui Nachtigall care reprezintă legenda lauretană.

Programul Sfintelor Liturghii :

duminică: 9.00 și 12,00

luni, joi, vineri, sâmbătă: 18,00

marți: 10,00 și 18,00

miercuri: 8,00

Spovadă

Înainte de liturghie cu o jumătate de oră (marți și duminică și în timpul liturghiei)

Liturghia orelor (Breviar)

• Luni – vineri: 7,30 Laudele (capela Lauretană)

• după sfintele liturghii de seară: Vesperele

Adorație Euharistică :

• în fiecare marți de la ora 17,00

• prima vineri a lunii de la ora 17,00

• în cursul anului universitar, în fiecare lună o Adorație pentru tineri

Adresă – date utile

Biserica Franciscana

400112 Cluj Napoca, str. Victor Deleu nr. 4. jud. Cluj Romania

Cod fiscal: RO6237929

IBAN: RO24RNCB0106026604440001